Perioada de diversificare poate fi o adevărată provocare pentru majoritatea părinților, plină de încărcătură emoțională. Pe măsură ce avansezi în tainele diversificării, intervin și sfaturile binevoitoare de-a dreptul, ale părinților, prietenilor cu sau fără copii, ale publicațiilor și site-urilor de specialitate. Toate acestea pun o presiune imensă pe umerii părinților, transformată de cele mai multe ori într-o reală anxietate.

Acum că au trecut primele 6 luni de viață ale bebelușului, te gândești cu ce ar fi mai bine să începi, astfel încât să nu refuze mâncarea, să fie și gustoasă, dar să îi asigure și substanțele nutritive necesare unei creșteri armonioase?
Se începe într-adevăr cu piureul de morcov? Însă parcă acesta constipă… Nu ar fi mai bine, oare, să începi cu o pară zemoasă și gustoasă? Ahhh, poate ar fi mai potrivit să alegi produse organice? Sunt acestea, într-adevăr, curate și netratate cu substanțe dăunătoare sănătății? Câte zile la rând îi oferi același preparat, astfel încât să observi dacă dezvoltă alergii la produsul respectiv? Se gătesc la abur sau le fierbi? În care din variante își păstrează cel mai bine calitățile nutriționale? Congelezi mâncarea rămasă? Dacă da, în ce fel și pentru cât timp?
Acestea, dar și multe alte întrebări care nasc neliniști și confuzii apar în fiecare etapă a diversificării bebelușului sau de fiecare dată când introducem un aliment nou. Ca să nu mai vorbim de superstiții și cutume, care nu au la bază niciun fundament științific.

De aceea scopul nostru este de a vă ghida în alegerea unui plan alimentar potrivit bebelușului, analizând fiecare etapă, lună de lună, împreună cu un specialist în nutriție. Urmărim astfel împreună îndeaproape evoluția alimentară, și prepararea hranei proaspete, care constituie pentru copil cel mai bun început în viață.
Este important să rețineți că, deși începeți o nouă etapă din viața bebelușului, laptele rămâne principala sursă de hrană. Laptele matern este cel mai indicat, cel mai bun și cel mai natural aliment pentru hrana bebelușilor. Pe lângă legătura de natură afectivă care se creează între copil și mamă, laptele matern conține anticorpi care ajută la protejarea sugarilor de diferite infecții. Atunci când nu există posibilitatea alăptării exclusive a bebelușului, aceasta poate fi completată sau substituită cu lapte formulă îmbunătățit cu vitamine și fier, conform indicațiilor medicului pediatru currant.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă alăptarea exclusivă (doar lapte matern) de la naștere până la vârsta de 6 luni și continuarea până la vârsta de 2 ani și peste, alături de alimentația complementară, cu solide.
OMS afirmă că alăptarea și-a demonstrat beneficiile pentru sănătate, care se prelungesc și în viața de adult. Binențeles că aceste principii se aplică mamelor care pot alăpta, fără a pune niciun fel de presiune pe ele, fapt care generează un împact emoțional negativ și repercusiuni pe termen lung.

Iată câteva dintre principalele beneficii ale laptelui matern oferit exclusiv până la vârsta de 6 luni precum și după vârsta de 1 an:

protecţie  împotriva  bolilor  infecţioase  (diaree,  pneumonie, otită, infecții urinare cu frecvenţă şi severitate diminuată);
dezvoltare motorie accelerată;
scoruri cognitive mai mari;
risc scăzut  de  astm  bronşic,  dermatită  atopică,  diabet zaharat tip 1, boală celiacă, boli inflamatorii intestinale, colită ulcerativă, leucemie;
risc scăzut de obezitate și boli cardiovasculare.

Un alt avantaj al alăptării este acela că, mamele care alăptează exclusiv 6 luni şi prelungit după vârsta de 1 an își recapătă mai repede greutatea de dinaintea sarcinii  şi  au  risc  mai scăzut  de cancer ovarian şi de sân.

Întotdeauna optăm pentru alimente proaspete când vorbim despre alimentația bebelușilor. Produsele proaspete au gustul, mirosul și aspectul mult mai atrăgător decât borcănelele din comerț. Nu cred că există vreun dubiu că, atunci când sunt gătite corect, alimentele proaspete sunt cele mai potrivite atât pentru bebeluși, cât și pentru adulți, întrucât acestea își păstrează cât mai multe dintre substanțele nutrivite. În plus, bebelușii vor accepta mult mai ușor tranziția către mesele familiei dacă este obișnuit de la o vârstă fragedă cu alimente variate și cu consistențe diferite.

Alimentele organice sunt cele provenite în urma procesului de agricultură tehnologică. Potrivit încadrării pentru etichetarea produselor organice, 100 % organic înseamnă că toate ingredientele utilizate sunt produse organic. Pentru ca un produs să fie certificat ca fiind organic, în Europa, el trebuie să fie crescut și să fie produs în așa manieră astfel încât să adere la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului din 24 iunie 1991, privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare. Pentru producerea fructelor și legumelor organice nu se folosec substanțe chimice artificiale, cum sunt pesticidele și fertilizatorii.
Un aspect extrem de important este și atenta monitorizare a etichetelor produselor, care pot fi modificate genetic (de exemplu transferarea genelor de la o specie la alta), mai ales că din anul 2005 este obligatoriu ca ingredientele MG (modificare genetic) să fie trecute pe etichetă.

Sensibilitatea sau alergia alimentară este o formă de intoleranță alimentară caracterizată prin simptome care se repetă la fiecare expunere a copilului la acel aliment. Aceste simptome – iritabilitate, hiperactivitate, crampe sau dureri abdominale, vărsături, diaree, umflarea buzelor şi a mucoasei gurii, rinită, respirație dificilă, erupţii tegumentare, eczeme, etc. – sunt însoțite de reacții imunologice anormale care pot fi evidențiate prin teste de laborator. Se apreciază că între 2 și 8% dintre copiii cu vârstă sub 3 ani prezintă sensibilizare sau alergie alimentară; 2,5% prezintă alergie sau intoleranţă la proteinele laptelui de vacă, 1,5% alergie la ou iar 0,6% din copii au alergie la alune. Alte alimente care pot induce mai frecvent sensibilizare sunt soia, grâul (glutenul), peștele, ciocolata (cacaco) și fructele de mare.

Printr-o alimentaţie corectă încă din primele zile de viaţă, alergiile pot fi prevenite, întârziate sau simptomele lor pot fi diminuate. Părinţii trebuie să fie atenţi la semnele de alergie sau intoleranță alimentară mai ales atunci când introduc în alimentație oul, laptele de vacă, peștele, nucile, alunele (dar şi preparate care conţin aceste ingrediente).
Zahărul este factorul de risc major pentru apariţia cariilor la copii. Zahărul permite bacteriilor să adere de dinte şi îngreunează accesul acizilor la placa dentară (pentru a o curăţa).

Pentru prevenirea cariilor dentare, părinții sunt îndrumați:
să nu ofere copiilor sucuri şi orice alte băuturi care conţin zahăr din sticlă (biberon), ci doar cu cana și în cantități limitate, ocazional;
să evite adormirea copilului cu biberonul (cu lapte, suc, ceai etc.);
să evite alimentele foarte dulci în timpul sau la finalul meselor;
să iniţieze igiena dentară imediat după apariţia primilor dinţi ai copilului (după vârsta de 6 luni).